marți, 15 octombrie 2013

Ultima seară la conacul Lipatti

Da, astă seară, 15 octombrie am avut ocazia se ascultăm muzică boierească, muzică de cameră.
Şi cu această ocazie am avut parte de un invitat deosebit, Andrei Licareţ.
Deşi este tânăr este deja un foarte bun muzician, tuşa sa este foarte sigură, are o mare siguranţă a interpretării, o precizie a nuanţelor.
Parcă mai mult ca niciodată a fost o asistenţă numeroasă, sala gemea de lume. 
Saviana Diamandi










În deschiderea programului, 

ca de obicei, doamna Saviana Diamandi a făcut câteva consideraţii asupra programului ales de pianistul Andrei Licareţ. 
Andri Licareţ
Am aflat că suntem în faţa unui program din zona romantismului, chiar dacă clasicul Beethoven este inclasabil!

Prima piesă pe care interpretat-o Andrei Licareţ a fost Sonata nr 15 în re major, op. 28, Pastorala de Beethoven. Este o piesă de mare tehnicitate, are un aer trist, repetândând obsesiv o temă a piesei.
A urmat o piesă cu un aer şi mai dramatic Transcripţia pentru pian la Moartea Isoldei S.477 după Wagner, realizată de Liszt.  
Următoarea piesă a fost din nou o sonată, Sonata nr. 3 în si minor, op. 58 de Chopin. Acesă sonată are o tonalitate melancolică, accentuată de reuşita interpretării realizate de către Licareţ.
Ilie Maşala
Pentru final, talentatul pianist ne-a oferit o Valsul op. 64 în dio diez major, de Chopin, o compoziţie muzicală celebră creeată pentru a fi cântată în saloane. Mie îmi evocă domnii cu frac şi cilindru, doamnele cu crinoline, aristocraţi, burghezi, aventurieri şi cupluri care se învârtesc pe parchetul sălii.
Melomanii prezenţi au aplaudat furtunos şi cu entuziasm măiestria tânărului maestru.
 

Trebuie să mulţumim doamnei Saviana Diamandi şi domnului Ilie Maşala că au pus în valoare acest loc binecuvântat de geniul unuia din cei mai mari muzicieni români, răsărit pe plaiurile argeşene. Sperăm ca autorităţile culturale centrale, cât mai ales cel locale, din judeţ să sprijine derularea proiectului în continuare, care dă un aer de excepţie, de elită vieţii culturale piteştene.
 
Cu Andrei Licareţ
Sper că şi în vara viitoare să ajung din nou la aici, în ambienţa dealurilor Ciolceştiului, să respir aerul aristocratic al conacului Lipatti. 


Un comentariu: