Culorile sunetelor

Tina Zerdin

În această ultimă seară de aprilie cam rece am fost încălziţi de sunetele a trei instrumente.

Am avut din plăcerea ca în turneul pe care-l face din nou flautistul Matei Ioachimescu să poposească din nou Piteşti. De această dată însoţit de doi alţi tineri interpreţi, Sandor Antal la violă şi nu în ultimul rând de graţioasa şi simpatica harpistă din Slovenia, Tina Zerdin.

Sandor Antal

A fost o alăturare extrem de interesantă a acestor instrumente. De fapt centrul de greutate al recitalului a fost piesa impresionistă a lui Debussy: Sonată pentru flaut violă şi harpă,după cum ne-a spus Matei Ioachimescu.

Matei Ioachimescu

A fost un program divers şi complex cu Interludiu de Jaques Ibert cu toate instrumentele, Fantezie pentru flaut de Quantz, muzician care a scris piesa pentru Frederic cel Mare, Suita pentru violă solo de Max Rege, sau Cântecul nopţii de Carlos Salzedo pentru harpă. 

S-a mai cântat Alemanda din Suita franceză nr. 6 de Bach adaptată pentru flaut şi violă. O piesă cu multe aplauze a fost Oblivion a lui Astor Piazzola.

În final trioul ne-a oferit Dansurile româneşti de Bartok.

Legat de aceste piese inspirate din folclorul bihorean, cum a spus Sandor Antal îmi aminteşte de o întâmplare la Siena unde este celebra Academie Chiggiană de muzică. Acolo la pensiunea unde am stat am întâlnit un tânăr dirijor indian căruia i-am tradus în engleză titlurile româneşti ale dansurilor lui Bartok,

În final trioul ne-a mai oferit şi un Ceardaş ca bis.

Matei Ioachimescu, Tina Zerdin, eu şi Sandor Antal

L-a fotografia cu artiştii i-am spus Tinei Zerdin că am fost de trei ori în Slovenia, prima oară în 1993, după independenţa Sloveniei, unde am făcut cunoştinţă prima dată cu capitalismul din est!