miercuri, 14 iunie 2017

Bridge of Sighs de Olen Steinhauer

Am început lectura primului roman, Bridge of Sighs dintr-un cvintet de romane numit Yalta Boulevard scrise de Olen Steinhauer. Olen Steinhauer a ajuns în România prin anii 90 cu o bursă Fulbright dedicată scrierii unui roman intitulat Monoclul lui Tzara. În România a fost ghidat de poeta Ioana Ieronim şi în loc de romanul cu titlul de mai sus a ieşit acest cvintet!

Steinhauer inventează o ţară, care s-ar situa în nordul României , numită Rutenia. De fapt în romanul acesta nici nu-i dă numele. Capitala ar fi pe râul Tisa. Această ţară este situată în Ucraina Subcarpatică, o zonă cu români, unguri, polonezi, ucrainieani. A fost monarhie după Primul Război Mondial desprinsă din Imperiul Austro - Ungar şi "eliberată de bolşevici, devenind republică.   Nici locuitorii nu este clar ce neam sunt, slavi, romanici? 
Ziarul oficios al comuniştilor este Scânteia! Iar dictatorul Mihai este comunist fugit la Moscova şi revenit cu tancurile sovietice. 
Personajul principal al romanului este Emil Brod, un tânăr absolvent al Academiei de Miliţie. Şi numele personajului principal mă duce la Ţara Brodnicilor situată exact unde este această ţară imaginară. Suspectez că Steinhauer are strămoşi în zonă la Sighet, care apare mereu în roman în regiunea Ruscova de unde se trage Emil. 

Romanul este poliţist şi-mi reaminteşte de Noaptea Generalilor prin subiect. 
Tânărului absolvent de la Omucideri i se repartizează crima comisă împotriva lui Ianos, un compozitor de origine maghiară foarte apreciat pentru melodii dedicate comuniştilor. 

Cercetările lui Brod îl conduc spre suspectul Mihalec, erou al Războiului Antrifascist, numit Smerdiakov, ca în romanul lui Dostievski. Pentru a îl expune Emil ajunge la Berlin. Suntem în 1948, în vremea blocadei iniţiată de Stalin Berlinului care este aprovizionat în partea occidentală cu avioanele. Brod depistează probe împotriva lui Mihalec care urmează să ajungă între cei mai importanţi lideri ai ţării. 

Până la urmă probele lui Emil sunt valorificate de Securitate, care îi face un proces  liderilor comunişti ca pe vremea lui Stalin. 

Este o carte despre România totuşi pentru că şi în celelalte romane se desfăşoară evenimente româneşti. 

Povestea este complexă şi ar merita ca romanele să apară şi în româneşte.

După cum se vede Steinhauer a debutat cu romane poliţiste cu backgound politic anticomunist! Ca apoi să devină expert în romane cu spioni CIA!


2 comentarii:

  1. In ultimul roman al seriei Yalta Boulevard, intitulat Victory Square, in aceasta
    Rutenie imaginara are loc ceva foarte asemanator revolutiei romane, inclusive cu executia presedintelui si a sotiei sale, dupa un simulacru de process. De fapt, bursa Fulbright primita de Steinhauer in 1990 era destinata documentarii privind revolutia romana.

    RăspundețiȘtergere