A Divided Spy de Charles Cumming

Acest roman de spionaj pare a fi ultimul din trilogia lui Charles Cumming dedicată agentului SIS Thomas Kell.

Două teme se împletesc în roman, a confruntării spionajului vestic cu spionajul rusesc, moştenire a Războiului Rece şi terorismul islamic.

Povestea lui Thomas Kell continuă în confruntarea cu Alexander Minasian, spionul rus. Thomas Kell vrea să răzbune moartea iubitei sale Rachel. 

Kell face o descoperire aiuritoare, Minasian este homosexual! Acest lucru este un blam pentru homofobii de la SVR rusesc din care face parte şi Minasian ;i poate s[/i termine cariera. 

Minasian este capturat în Londra de Kell şi are o discuţie pe alocuri plictisitoare despre avantajele societăţii libere occidentale şi de valorile în care a fost crescut Minasian, care abia se născuse când comunismul se prăbuşea în Rusia. 

Minasian acceptă şantajul lui Kell de a colabora cu el şi implicit cu SIS, dar doar pe tema terorismului. Îi dă detalii amănunţite despre iminenţa unui atac terorist în Marea Britanie. Informaţiile nu sunt luate în serios de cei de la SIS şi Kell decide se ia afacerea pe cont propriu. Îl găseşte pe terorist la Brighton şi îl neutralizează cu ajutorul iubitei acestuia, teroristul sinucigându-se cu o grenadă. Este un final fericit, care din păcate nu a fost confirmat de realitatea atacului cu bombă de la Manchester şi acţiunile teroriste ulterioare din Londra.

Kell devine un erou şi are o ultimă întrevedere cu Minasian la Varşovia. Şi aici scriitorul remarcă că Varşovia spre deosebire de Londra este înţesată de spioni ruşi SVR şi FSB.

Cât de real este acest lucru, mă întrebam? În fond sunt ţări slave şi probabil polonezi dispuşi să trădeze. Dar la noi  în România? Şi am realizat că sunt destui dacă priveşti la Republica Moldova, mai ales cu un Dodon pe post de preşedinte, care confirmă că sunt destui vorbitori de română care detestă România şi pot intra în serviciul spionajului rus!

Întâlnirea din Varşovia clarifică anumite lucruri, succesul acţiuni antiteroriste de la Brighton cu ajutorul informaţiilor furnizate de Minasian îl dezleagă pe acesta de colaborări ulterioare. Minasian mărturiseşte că vrea să părăsească SVR şi să intre în afacerile socrului, important oligarh rus.  El se confesează lui Kell că ordinul uciderii lui Rachel la dat un superior, dar că putea să-l anuleze el. Nu a făcut-o ca să se răzbune pe insuccesul operaţiunii Kleckner. 

Finalul romanului ţine de paranoia serviciilor secrete. Dacă în cazul teroristului musulman, SIS reacţionase iresponsabil, cum se pare că mai acţionează birocratic şi formalist aceste servicii, acum SIS află pe canale secrete că socrul oligarh vrea să-l execute pe Minasian pentru că părăseşte SVR şi nu-i va mai fi de folos. Dar staţia SIS locală din Varşovia crede că ar putea fi o capcană pentru Kell şi că el urmează să fie victima. Realitatea este că Minasian este ţinta, este salvat în ultima clipă de Kell cu cooperarea polonezilor. Acesta îşi calcă pe inimă şi nu mai se răzbună pe Minasian pentru moartea lui Rachel. 

Dar aceste probleme de etică îl divizează pe spion, de unde şi titlul romanului. Un spion poate să se lase condus de principii morale, chiar dacă meseria lui este de a înşele pe alţii?

Şi Kell decide să abandoneze meseria de spion!

Romanul este interesant,  alert şi bine scris, ca toate romanele de spionaj englezeşti, se face referinţă la marea literatură, la 1984 a lui Orwell, la poezia contemporană engleză, la Shakespeare, la Graham Green maestrul şi tatăl romanului de spionaj englezesc. Aşa că nu mi-am pierdut vremea citindu-l!